Parechje squadre anu truvatu chì ponu travaglià in modu più efficace in riunioni agili. A produtividade dipende da u travagliu chjaru è strutturatu. I termini sò stabiliti per tutti i travaglii in modu chì e squadre travaglianu sempre à tempu. In questu attellu, l'espertu di prucessu agili Doug Rose spiegherà cumu rende e riunioni agili più efficaci. Fornisce cunsiglii nantu à l'attività chjave cum'è a pianificazione, l'urganizazione di riunioni chjave, a pianificazione di sprints. Amparerete ancu cumu per evità i sbagli cumuni è assicurà un prugressu coherente in i vostri prughjetti.

Reunione più produttiva

In un mondu cummerciale chì cambia constantemente, l'urganisazioni devenu adattà per aumentà a so produtividade è a so creatività. E riunioni sò una necessità è a flessibilità hè sempre più impurtante. Pudete avè intesu parlà di u metudu agile, ma chì hè? Hè un cuncettu mudernu chì hà evolutu in l'ultimi anni, ma ùn hè micca novu: hè urigginatu à u principiu di l'anni 1990 è hà ridefinitu a gestione di u prughjettu è u travagliu in squadra. Incuragisce u dialogu trà tutti i partiti implicati in un prughjettu.

Chì ghjè a metodulugia agile?

Prima di entre in i dettagli, fighjemu alcuni cuncetti basi. Cumu avemu dettu prima, in l'ultimi dui decennii, u sviluppu agile hè diventatu un standard in u sviluppu di software. I metudi Agile sò ancu usati in altri settori è imprese. Ch'ella ti piace o micca, a so immensa popularità hè innegabile. Se ùn avete micca digià, familiarizàvi cù i principii.

Ciò chì avete bisognu di sapè nantu à u metudu agile hè chì, ancu s'ellu hè spessu discrittu o percepitu cum'è una manera di travaglià (un prucessu passu à passu), hè in fattu un quadru per u pensamentu è a gestione di u travagliu. Stu quadru è i so principii guida sò descritti in u manifestu di sviluppu di software agile. Agile hè un termu generale chì ùn implica micca una metodulugia specifica. In fatti, si riferisce à diverse "metodologie agile" (per esempiu Scrum è Kanban).

In u sviluppu di u software tradiziunale, i squadre di sviluppu spessu pruvate à compie un pruduttu utilizendu una solu suluzione. U prublema hè chì spessu piglia parechji mesi.

E squadre agili, invece, travaglianu in brevi periodi chjamati sprints. A durata di un sprint varieghja da squadra à squadra, ma a durata standard hè di duie settimane. Duranti stu pirìudu, a squadra travaglia in compiti specifichi, analizà u prucessu è prova à migliurà cù ogni novu ciculu. L'ultimu scopu hè di creà un pruduttu chì pò esse migliuratu iterativamente in sprints successivi.

Cuntinuà à leghje l'articulu nant'à u situ uriginale →