Avete mai avutu a sensazione di esse più vulgare, maleducatu o à u cuntrariu più simpaticu è apertu quandu parlate in un'altra lingua? Hè nurmale! In effetti, parechji studii tendenu à cunfirmà chì amparà una nova lingua pò cambià u so cumpurtamentu versu l'altri ... o versu sè stessu! In chì misura l'apprendimentu di una lingua pò diventà un vantaghju per u sviluppu persunale? Eccu ciò chì vi spiegheremu!

Parechji studii anu dimustratu chì amparà una lingua porta à a mudificazione di a persunalità

I circadori sò avà unanimi: amparà una lingua porta à un cambiamentu di a persunalità di i discenti. I primi studii nantu à u sughjettu sò stati realizati in l'anni 60 da u psiculinguistu Susan Ervin-Tripp, pionieru in studii nantu à a psiculugia è u sviluppu di u linguaghju trà i bislingui. Susan Ervin-Trip hà realizatu in particulare i primi studii sperimentali cù adulti bislingui. Ella vulia scopre in più dettu l'ipotesi chì u cuntenutu di i discorsi bislingui cambia secondu a lingua.

In u 1968, Susan Ervin-Trip hà sceltu cum'è sughjettu di studiu donne di naziunalità giappunese chì campanu in San Francisco chì sò maritate cù l'Americani. Isolate da a cumunità giapponese allora residente in America, queste donne avianu assai pocu