Ancora pocu scunnisciute à u publicu generale, e sucità cooperative d'interessu cullettivu - SCIC - numerate 735 à a fine di u 2017 è sò in crescita di 20% annu. Riuniscenu tutti l’attori chì interessanu à dà una risposta cullettiva à una tematica identificata in un tarritoriu, ind’un quadru legale rigurosu.

A SCIC hè una sucetà cummirciali è cooperativa in a quale e cumunità lucali ponu entre liberamente in a capitale è participà à un guvernu necessariamente spartutu : u locu di ognunu hè chjaru, perchè hè guvernatu da e regule di dirittu (dirittu di l'imprese, cuuperazione è autorità lucali) è da u cuntrattu trà i membri. I cambiamenti istituziunali recenti rafforzanu a legittimità è e rispunsabilità di e cumunità lucali, da a cumuna à a Regione, in u mantenimentu è u sviluppu di l’attività ecunomica è suciale in u so territoriu.

Sti sfide di a cuesione suciale è ecunomica spinghjanu e cumunità à inventà novi modi d’azzione, forme rinnuvate è ammaistrate di partenariatu publicu-privatu. I SCIC rispundenu à sta vuluntà, permettendu à l’attori è l’abitanti lucali di s’implicassi in u sviluppu di u so territoriu cù e cumunità lucali. Quandu una cullettività lucale participa à un SCIC, ghjoca un rolu attivu à fiancu à l'altri attori lucali per migliurà a qualità è l'efficienza di a decisione publica, per cuntribuisce à a so legittimità è à rinfurzà a cuesione suciale è ecunomica di a cumunità. .

U scopu di sta furmazione hè di fà scopre stu strumentu innovativu chì hè u SCIC : i so principii di creazione è funziunamentu, u panorama di i SCIC esistenti, u so putenziale di sviluppu. Scuprarete ancu i metudi di cuuperazione trà l'autorità lucali è Scic.