Puterea de cumpărare evaluează cantitatea de diverse bunuri și multiplele servicii pe care le poate avea o gospodărie, având în vedere veniturile sale. Creșterea prețurilor sub venitul disponibil duce la creșterea puterii de cumpărare. Pe termen lung, se pot observa îmbunătățiri considerabile du puterea de cumpărare a gospodăriei dacă veniturile cresc, dar acestea se pot dovedi, de asemenea, deosebit de scăzute în anumite cazuri. Ce înțelegem mai exact prin puterea de cumpărare a gospodăriei? Asta vom vedea împreună astăzi!

Ce este puterea de cumpărare a gospodăriei?

Conceptul economic de putere de cumpărare trebuie considerat ca un întreg alcătuit din mai multe elemente și anume:

  • Din gospodăria lui;
  • a consumului acestuia;
  • a veniturilor sale.

Din acest motiv, INSEE precizează că „puterea de cumpărare este deci cantitatea de bunuri si servicii că venitul oferă posibilitatea de cumpărare”. Puterea de cumpărare este apoi calculată pe baza venitului primar, inclusiv a venitului mixt, plus câștigurile de capital, minus orice deduceri obligatorii.

Ca urmare, este pe deplin posibilă evaluarea puterii de cumpărare din venitul disponibil într-o gospodărie, în special proporția consumată. Cu alte cuvinte, este partea din venit care este disponibilă și care este alocată mai degrabă consumului decât economisirii. Pentru a sti evoluţia sa cantitativă, trebuie analizat pe o anumită perioadă de timp.

Rezultatele evoluției

Având în vedere rezultatele, este oportun să punem în discuție diversele variabile existente, vorbim aici despre evoluția veniturilor gospodăriei precum și evolutia preturilor. Pentru a oferi o analiză aprofundată a evoluției puterii de cumpărare, INSEE a introdus metoda unității de consum. Trebuie remarcat faptul că acesta este un sistem de ponderare care atribuie un coeficient fiecărui membru al gospodăriei, făcând astfel posibilă compararea standardelor de trai ale diferite structuri gospodărești, in functie de venituri.

Care este legătura dintre decizia de preț și puterea de cumpărare?

De menționat că o creștere a prețurilor sub o creștere a venitului este un element favorabil consumatorilor, deoarece presupune o oarecare crestere a puterii lor de cumpărare.

Dimpotrivă, atunci când prețurile cresc mai repede decât rata venitului, puterea de cumpărare în acest caz scade. Astfel, pentru a estima impactul asupra puterii de cumpărare și pentru a putea determina variabilitatea acesteia, este necesar să se înțelege formarea prețurilor a pieței.

Prețul este rezultatul corespondenței dintre cerere (adică cantitatea unui produs pe care un cumpărător este gata să-l cumpere) și ofertă (adică cantitatea unui produs pe care vânzătorul este gata să o pună pe piață la un preț prezentat). Când prețul unui produs scade, consumatorii sunt mai predispuși să-l cumpere.

Cum rămâne cu fenomenul cererii și ofertei?

Acest fenomen corespunde teoriei cererii și ofertei, în care cumpărătorii și vânzătorii reacționează în moduri opuse atunci când prețurile fluctuează pe piață. Acest lucru este de obicei real, dar în câteva cazuri acest mecanism nu se aplică. Într-adevăr, creșterea sau scăderea prețului unui anumit produs nu duce neapărat la o schimbare a puterii de cumpărare.

Mișcările în sus și în jos nu afectează piața. Știind că cererea poate crește în mod corespunzător (mai ales în cazul unui deficit), în majoritatea cazurilor este destul de ușor săcreste pretul produselor, fără a deranja comportamentul consumatorilor față de aceleași produse.

În acest caz, spre deosebire de materiile prime, materialele obișnuite au o elasticitate ridicată la preț. Răspunsul la cerere este invers proporțional cu modificarea prețului, cu alte cuvinte :

  • pe măsură ce prețurile cresc, cererea de bunuri scade;
  • în cazul în care prețul ar scădea, cererea pentru mărfuri ar crește.

Cu toate acestea, dacă venitul nu crește proporțional, gospodăriile trebuie să ia decizii limitarea consumului de alte bunuri. Ca rezultat, banii în plus care sunt cheltuiți de obicei pe bunuri „distractive” rezultă în numere negative.